Banner
Banner
Banner
Ce importăm din SUA? PDF Imprimare Email

Sex sells everything. Sexualitatea vinde orice. Cu siguranţă, mai ales în domeniul fashion. Dar nu numai. Poţi asista la apariţia campaniilor publicitare ai unor "jucători" ai industriei alimentare - de exemplu -, care îţi manipulează subconştientul, îmbrăcând mesajul în sexualitate. Textual, sub forma unor propoziţii ambigue, ori prin folosirea unor imagini erotice. Nu mai poţi ieşi pe stradă fără să te împiedici în acest tip de poluare vizuală.

 

Advertisingul erotic urmează azi două direcţii diferite. Există o orientare mai discretă, care pune accentul pe produs, în acest caz erotica venind doar în ajutorul realizării scopului. Aceste reclame nu sunt supărătoare, mai ales dacă sunt ascunse de privirile copiilor.
În ianuarie 2003, o campanie publicitară realizată de Tom Ford pentru Gucii a adus reacţii cât se poate de polarizate. În reclama apărută original în revista Vogue putea fi văzută modelul Carmen Kass dezbrăcându-se de lenjeria intimă şi expundându-şi zona pubiană, rasă (stripată) în forma logoului Gucci. Această reclamă măcar a fost "kinky".


Întărirea luptei dintre mărcile care domină piaţa "fashion" a născut însă o orientare mult mai provocatoare, şi, din păcate de multe ori dezgustătoare chiar. Vei vedea sfârcuri, organe genitale, lichid seminal, act sexual mimat etc. Aceste reclame deja manipulează hormonii, şi în majoritatea cazurilor e greu - sau imposibilă chiar - legarea conţinutului de un oarecare produs. Nici o problemă, designerul îţi ajută orientarea, selectând locul ideal pentru logoul beneficiarului. Conform regulilor psihologiei reclamei...
Petele de pe piciorul manechinei din reclama Puma vorbesc de la sine. Sisley e şi mai explicit. Nu mi-aş dori să fiu pus în postura de a da explicaţii unui copil curios, care vede aceste afişe...


Puma


Sisley


Dacă deschizi situl Tom Ford, te va întâmpina un scurt flash, care te duce cu gândul la tehnica reclamei mascate folosită de industria cinematografică cu câteva decenii în urmă. Acea tehnică se baza pe specificul recepţiei vizuale umane. Sistemul nervos e capabil să transmită într-o secundă 16 imagini statice către creier, spre prelucrare. Dacă ai de a face cu mai multe imagini într-o secundă, informaţia va fi interpretată ca imagine în mişcare, aceasta stând la baza filmului. Dacă însă într-o secvenţă de 20-30 de imagini se ascunde o imagine străină (a se înţelege: reclamă), creierul tău o va interpreta într-un mod diferit. Nu vei vedea acea imagine, dar ea va fi depozitată în subconştientul tău. Tom Ford a implementat o logică similară. Datorită flashului rapid sigur nu vei realiza, ce se ascunde între ţâţele ori fesele manechinei (după ce ai luat la cunoştinţă că vei vedea "sexually explicit images"), dar subconştientul te va ajuta la alegerea acelui produs, când vei face shopping... Această tehnică e interzisă de mai multe decenii. Cel puţin pe ecranele cinematografelor.

Care e problema noastră faţă de aceste reclame? Probabil bănuieşti că nu ne deranjează imaginea unor femei frumoase. Nici chiar anumite poziţii provocatoare, mai ales, dacă e o fotografie estetică. Ne deranjează doar manipularea. Pe banii noştri. Căci reclama nu e ieftină. Iar banii cheltuiţi pe advertising se vor regăsi în preţul oricărui produs. Atunci măcar acel advertising să fie pe placul nostru!

Fără prea multe comentarii, iată câteva din reclamele cele mai controversate ale ultimilor ani:


Sfârcul vizibil, privirea provocatoare ori "Kojak" nu cred că te ajută în detectarea produsului. Doar logoul Lee.


Tom Ford

În sfârşit iată câteva reclame, care ne fac să credem că industria fashion şi advertising a preluat practic categoriile definite de industria pornografică. Lipsesc deocamdată animalele...









No comment. Du-te şi cumpără! Produse Puma, Lee, Gucci, ... Pentru Tine, prieten(ă), pentru copil... Fii un cetăţean bun! Asta se aşteaptă de la tine! Vei cumpăra căci nu ai de ales. Sunt produse, fără care viaţa modernă nu poate fi concepută. Până la urmă şi statutul tău te obligă.

Oficial, sclavia s-a abolit de mult. Ori, s-a schimbat doar definiţia. Spre norocul meu m-am născut într-o epocă modernă, în care nu mai există deci sclavi. Eu sunt un banal cetăţean (plătitor de impozit cu drept de vot!) şi un "consumer". Oare aceste definiţii nu acoperă noţiunea sclaviei? Sclav al Statului pe deoparte şi sclav al Capitalului pe de altă parte... Decât sclav "multilateral dezvoltat", eu prefer să rămân un zombie :-(

 

 
Banner
Banner
Bancuri
Musafir ciudat
Un câine bătrân şi obosit a intrat în curtea mea. Era bine hrănit, şi zgarda din gât era dovada clară, că aparţine cuiva. M-a urmat în casă, s-a aşezat fără jenă pe canapea.
Citește mai departe...
Banner
Banner
Banner
Banner
home search